1. Avem in functiune o serie de mecanisme economice inter-dependente (multiplicatorul creditului, praguri minime de detineri de capital pentru a intra in diverse piete, inflatia, cursuri valutare flotante) care sunt benefice, dar care sunt prost reglementate, ele producand mai degraba efecte nocive pe termen lung.
Motivul principal care a fost invocat ca justificare pentru a nationaliza o banca privata a fost evitarea repercusiunilor negative care ar fi urmat. Dar nimeni nu s-a gandit sa scada pragul minim de lichiditati care trebuie detinute pentru a avea acces pe piata pentru infiintarea unei noi banci cu scopul de a atrage in activitatea de creditare lichiditatile de dimensiuni mai mici care exista si sunt disponibile in perioade de criza. Astfel motivul de mai sus devenea utopic, iar cheltuirea inutila a banului public atat de necesar putea fi considerata ca un element de terorism economic.
Pragul minim de lichiditati care dau dreptul unei persoane sa-si manifeste libera initiativa pe o piata reglementata constituie un element subiectiv, non-economic si discriminatoriu. Faptul ca se continua cu nationalizarile pe diferite criterii clientelare ma duce cu gandul ca ne indreptam spre un socialism fabian in toata splendoarea, ai carui conducatori vor fi chiar cei care sunt salvati acum de la faliment.
2. Dupa cum bine se stie, comportamentul participantilor in piata este determinat de interesele pe care acestia le au, ca efect al liberei initiative manifestate.
La nivel macroeconomic, nasterea, satisfacerea, modificarea sau disparitia unor astfel de interese au ca suport decizional asa numitele rezultate financiare. Astfel, o firma este profitabila, are cotatii ridicate pe bursa, se tranzactioneaza la un pret bun sau i se intrerupe tranzactionarea, intra in procedura insolventei, falimenteaza sau se divizeaza. Toate aceste decizii au la baza situatiile financiare, si fac din modalitatea de concepere si prezentare un element structural al economiei.
Aceste informatii financiare sunt prezentate pe baza unor standarde de calcul si raportare (IFRS, IAS , .. ). Cosmetizarea acestor situatii este perfect posibila si practicata la nivel mondial. Fiecare firma are interesul ca situatiile financiare sa arate cat mai bine pentru ca sa poata accesa mai usor linii de credit, sa-si poata mari capitalul social prin emisiune de actiuni noi la preturi cat mai mari, sa aiba acces la tot felul de facilitati; acestea au devenit un adevarat barometru al succesului. Experienta a dovedit ca metodologiile de calcul si prezentare lasa loc destul de mult cosmetizarii si prezentarii de date nereale cu scop ilicit. Asadar, o reforma radicala a acestor standarde ar trebui pusa in practica.
3. In concluzie, asa cum am demonstrat si cu alte ocazii, reglementarea defectuoasa a economicului constituie principala cauza a crizei economice, si poate deveni colacul de salvare al capitalismului. Asta doar daca exista interese in stoparea a ceea ce numim criza.
Update 13.07.2009:
Conform unei declaratii a sefului BCE, " ... Trichet a mai spus ca injectia de capital a BCE de 442 miliarde euro in fonduri pe 12 luni va ajuta bancile din zona euro sa rezolve discrepantele dintre investitii si finantari de pe bilanturile contabile."
Deci ne lasam ghidati in continuare in rezultatele mai mult sau mai putin corecte ale unei hârţogării destul de bine cosmetizate.
Motivul principal care a fost invocat ca justificare pentru a nationaliza o banca privata a fost evitarea repercusiunilor negative care ar fi urmat. Dar nimeni nu s-a gandit sa scada pragul minim de lichiditati care trebuie detinute pentru a avea acces pe piata pentru infiintarea unei noi banci cu scopul de a atrage in activitatea de creditare lichiditatile de dimensiuni mai mici care exista si sunt disponibile in perioade de criza. Astfel motivul de mai sus devenea utopic, iar cheltuirea inutila a banului public atat de necesar putea fi considerata ca un element de terorism economic.
Pragul minim de lichiditati care dau dreptul unei persoane sa-si manifeste libera initiativa pe o piata reglementata constituie un element subiectiv, non-economic si discriminatoriu. Faptul ca se continua cu nationalizarile pe diferite criterii clientelare ma duce cu gandul ca ne indreptam spre un socialism fabian in toata splendoarea, ai carui conducatori vor fi chiar cei care sunt salvati acum de la faliment.
2. Dupa cum bine se stie, comportamentul participantilor in piata este determinat de interesele pe care acestia le au, ca efect al liberei initiative manifestate.
La nivel macroeconomic, nasterea, satisfacerea, modificarea sau disparitia unor astfel de interese au ca suport decizional asa numitele rezultate financiare. Astfel, o firma este profitabila, are cotatii ridicate pe bursa, se tranzactioneaza la un pret bun sau i se intrerupe tranzactionarea, intra in procedura insolventei, falimenteaza sau se divizeaza. Toate aceste decizii au la baza situatiile financiare, si fac din modalitatea de concepere si prezentare un element structural al economiei.
Aceste informatii financiare sunt prezentate pe baza unor standarde de calcul si raportare (IFRS, IAS , .. ). Cosmetizarea acestor situatii este perfect posibila si practicata la nivel mondial. Fiecare firma are interesul ca situatiile financiare sa arate cat mai bine pentru ca sa poata accesa mai usor linii de credit, sa-si poata mari capitalul social prin emisiune de actiuni noi la preturi cat mai mari, sa aiba acces la tot felul de facilitati; acestea au devenit un adevarat barometru al succesului. Experienta a dovedit ca metodologiile de calcul si prezentare lasa loc destul de mult cosmetizarii si prezentarii de date nereale cu scop ilicit. Asadar, o reforma radicala a acestor standarde ar trebui pusa in practica.
3. In concluzie, asa cum am demonstrat si cu alte ocazii, reglementarea defectuoasa a economicului constituie principala cauza a crizei economice, si poate deveni colacul de salvare al capitalismului. Asta doar daca exista interese in stoparea a ceea ce numim criza.
Update 13.07.2009:
Conform unei declaratii a sefului BCE, " ... Trichet a mai spus ca injectia de capital a BCE de 442 miliarde euro in fonduri pe 12 luni va ajuta bancile din zona euro sa rezolve discrepantele dintre investitii si finantari de pe bilanturile contabile."
Deci ne lasam ghidati in continuare in rezultatele mai mult sau mai putin corecte ale unei hârţogării destul de bine cosmetizate.
exista tendinta de perfectioanre a standardelor de prezentare/raportarea a situatiilor financiare: se revizuiesc continuu si apar altele noi , dar pana la obtinerea unui sistem 100% perfect(daca poate exista) mai este cale...
RăspundețiȘtergereTendinte exista de cand lumea! Pe noi ne intereseaza impactul in economia reala a modalitatilor de raportare, care permit in prezent efectuarea multor artificii de cosmetizare. Cazul Arthur Andersen si falimentele care au urmat demonstreaza din plin aceste posibilitati.
RăspundețiȘtergere