Se tot vorbeste despre efectele negative ale crizei, care pustieste totul in cale: bugetul, salariile, locurile de munca, ipotecile, nivelul de trai, … . Am incercat in acest articol sa conturez si partea pozitiva a crizei, mai putin vizibila.
Principalul castig al majoritatii oamenilor de pe urma crizei economice va fi acela al schimbarii fundamentale a perceptiilor asupra regulilor si actorilor principali ai jocului economic. Anumite aspecte imprevizibile ale manifestarii crizei – care vor scadea substantial nivelul de trai - vor reusi sa surprinda chiar si pe cei mai bine informati conducatori (de pe scena sau din spatele ei) si vor duce la fragmentarea acelei opinii unice creata, validata si propagata de mass media. Speranta mea se leaga tocmai de acest moment, de aceasta limita, cand dorintele multimii nu vor mai putea fi stimulate si impinse dincolo de realitate datorita discrepantei dintre evidenţă si amagirile propuse ca surogat. Asa zisa noua ordine mondiala nu va fi decat continuarea actualului sistem economic pana la aceasta limita, bineinteles cu cosmetizarile de rigoare.
Modificarea structurii piramidale a economiei nu se va intampla prea curand datorita marilor interese economice care sustin acest sistem si “luptei pentru succesul personal” cu care este ocupata multimea dezbinata.
O mica radiografie a acestui caritas economic mondial – in care deponentii vor ramane nu numai fara economiile lor, dar si fara proprietati sau venituri viitoare – semnaleaza principiile nocive care au dus la aceasta criza.
In primul rand inflatia creata prin functionarea sistemului bancar de rezerve fractionare, precum si distorsionarile create in piata pe care le-am analizat intr-un articol precedent, constituie punctul de plecare al activitatilor speculative.
Pe locul doi se afla reglementarea – complice al acestei “fraude legale” – a carei menire sta tocmai in a induce participantilor pe piata iluzia fair-play-ului in afaceri, iar prestigiul pe care si-l asuma reglementatorul are rolul de a-i crea acestuia o imagine care sa disciplineze si sa dreseze libera initiativa si comportamentul agentilor economici in directia acceptarii oricaror constrangeri (fiscale, juridice, de standardizare, …). Daca ar fi sa ne gandim numai la riscul minim si increderea de care se bucura titlurile de stat pe piata, si e suficient in a ne contura ideea de prestigiu de care spuneam.
Urmarile imediate ale acestor doua principii nocive au fost de natura pur speculativa si s-au adresat multimilor si nu indivizilor. Asadar o perioada mai buna pentru vanzari de dorinte si sentimente nu stiu daca va mai exista.
Astfel, aversiunea fata de risc bine gestionata si speculata a crescut masiv vanzarile de sentimente de siguranta, iar problema solvabilitatii vanzatorului in cazul producerii reale a riscului asigurat la un numar consistent de clienti a fost trecuta cu vederea.
Si sentimentul proprietatii a doborat recordul de vanzari pe bunurile de folosinta indelungata, in special bunuri imobile (case, terenuri) si bunuri mobile cu valoare mare (auto). In traducere rationala, economica, dobandirea folosintei unei proprietati pe un pret variabil (dobanda variabla) in conditiile in care cumparatorul are un venit variabil si plata se face in rate pe termen lung reprezinta doar un avantaj temporar pentru cumparator. In esenta, banca nu are banii in momentul in care crediteaza si-i creeaza din “nimic”; debitorul se angajeaza contractual ca, in schimbul dobandirii folosintei bunului dorit, sa gireze cu veniturile sale viitoare. Dar in tranzactia de mai sus debitorul nu reprezinta decat mijlocul prin care se realizeaza transferul real de proprietate intre vanzator si banca, iar pretul este de fapt libertatea financiara a cumparatorului, pe care daca va reusi sa si-o rascumpere va primi dreptul deplin de proprietate.
De fapt si valoarea banilor este legata direct de latura subiectiva, sentimentala.
In tot acest spectacol, realitatea este reprezentata de bunurile care se tranzactioneaza, de detinatorii drepturilor reale si de detinatorii obligatiilor reale. Perceptia valorii, preturile de tranzactionare si reglementarile aflate intr-o perpetuă schimbare nu constituie decat decorul.
Principalul castig al majoritatii oamenilor de pe urma crizei economice va fi acela al schimbarii fundamentale a perceptiilor asupra regulilor si actorilor principali ai jocului economic. Anumite aspecte imprevizibile ale manifestarii crizei – care vor scadea substantial nivelul de trai - vor reusi sa surprinda chiar si pe cei mai bine informati conducatori (de pe scena sau din spatele ei) si vor duce la fragmentarea acelei opinii unice creata, validata si propagata de mass media. Speranta mea se leaga tocmai de acest moment, de aceasta limita, cand dorintele multimii nu vor mai putea fi stimulate si impinse dincolo de realitate datorita discrepantei dintre evidenţă si amagirile propuse ca surogat. Asa zisa noua ordine mondiala nu va fi decat continuarea actualului sistem economic pana la aceasta limita, bineinteles cu cosmetizarile de rigoare.
Modificarea structurii piramidale a economiei nu se va intampla prea curand datorita marilor interese economice care sustin acest sistem si “luptei pentru succesul personal” cu care este ocupata multimea dezbinata.
O mica radiografie a acestui caritas economic mondial – in care deponentii vor ramane nu numai fara economiile lor, dar si fara proprietati sau venituri viitoare – semnaleaza principiile nocive care au dus la aceasta criza.
In primul rand inflatia creata prin functionarea sistemului bancar de rezerve fractionare, precum si distorsionarile create in piata pe care le-am analizat intr-un articol precedent, constituie punctul de plecare al activitatilor speculative.
Pe locul doi se afla reglementarea – complice al acestei “fraude legale” – a carei menire sta tocmai in a induce participantilor pe piata iluzia fair-play-ului in afaceri, iar prestigiul pe care si-l asuma reglementatorul are rolul de a-i crea acestuia o imagine care sa disciplineze si sa dreseze libera initiativa si comportamentul agentilor economici in directia acceptarii oricaror constrangeri (fiscale, juridice, de standardizare, …). Daca ar fi sa ne gandim numai la riscul minim si increderea de care se bucura titlurile de stat pe piata, si e suficient in a ne contura ideea de prestigiu de care spuneam.
Urmarile imediate ale acestor doua principii nocive au fost de natura pur speculativa si s-au adresat multimilor si nu indivizilor. Asadar o perioada mai buna pentru vanzari de dorinte si sentimente nu stiu daca va mai exista.
Astfel, aversiunea fata de risc bine gestionata si speculata a crescut masiv vanzarile de sentimente de siguranta, iar problema solvabilitatii vanzatorului in cazul producerii reale a riscului asigurat la un numar consistent de clienti a fost trecuta cu vederea.
Si sentimentul proprietatii a doborat recordul de vanzari pe bunurile de folosinta indelungata, in special bunuri imobile (case, terenuri) si bunuri mobile cu valoare mare (auto). In traducere rationala, economica, dobandirea folosintei unei proprietati pe un pret variabil (dobanda variabla) in conditiile in care cumparatorul are un venit variabil si plata se face in rate pe termen lung reprezinta doar un avantaj temporar pentru cumparator. In esenta, banca nu are banii in momentul in care crediteaza si-i creeaza din “nimic”; debitorul se angajeaza contractual ca, in schimbul dobandirii folosintei bunului dorit, sa gireze cu veniturile sale viitoare. Dar in tranzactia de mai sus debitorul nu reprezinta decat mijlocul prin care se realizeaza transferul real de proprietate intre vanzator si banca, iar pretul este de fapt libertatea financiara a cumparatorului, pe care daca va reusi sa si-o rascumpere va primi dreptul deplin de proprietate.
De fapt si valoarea banilor este legata direct de latura subiectiva, sentimentala.
In tot acest spectacol, realitatea este reprezentata de bunurile care se tranzactioneaza, de detinatorii drepturilor reale si de detinatorii obligatiilor reale. Perceptia valorii, preturile de tranzactionare si reglementarile aflate intr-o perpetuă schimbare nu constituie decat decorul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu