Pagini

marți, 17 iulie 2012

Urmările deprecierii leului

Pentru economia românească deprecierea recentă a leului nu poate avea consecințe pozitive. Nici pentru stat și nici pentru populație sau pentru mediul de afaceri, mai ales că se petrece pe un fond deflaționist.

În primul rînd, tot ce înseamnă importuri - fie pentru producție sau pentru re-vînzare - se scumpesc, ceea ce tradus în termeni comerciali înseamnă vînzări mai mici. Și de aici o serie de urmări.

Pentru stat asta înseamnă încasări mai mici din taxe și impozite. Creșterea gradului de îndatorare poate fi o soluție pe termen foarte scurt, dar mai mult ca sigur că vor fi și noi creșteri de taxe. Finalul de an va confirma ipoteza unei scăderi de cîteva procente a economiei. Dacă o suprapunem peste conflictele politice și anul electoral în care ne aflăm, perspectiva pe termen scurt devine mult mai pesimistă. Practic, scăderea economiei se va accelera pe final de an.

BNR-ul în schimb poate să jubileze pentru cîteva luni datorită efectului deprecierii asupra inflației. Dacă admitem că avem o flotare controlată a cursului de schimb, e clară teama de deflație a băncii centrale și nu e exclus ca deprecierea să continue. Părerea mea este că va fi un efect de bumerang în acest caz. Dacă deprecierea nu ar fi existat sau nu ar fi fost atît de intensă, probabil că am fi avut un trend ușor ascendent al dezinflației. Anul acesta cred că inflația calculată de BNR va fi sub ținta propusă, iar de la anul deflația va fi puțin mai accentuată decît ar fi fost normal.

Populația va resimți o ușoară creștere a facturilor în valută, care coroborată cu creșterea ratelor la credite, va schimba structura consumului. La asta va contribui substanțial mărirea prețului carburanților și al energiei.

Companiile care lucreaza cu valute și care nu s-au protejat la variațiile de curs vor înregistra un deficit în tabloul cash-flowului, deficit care  va trebui suportat fie din profit, fie din alte surse.

Observați că toate aceste efecte amplificate de trendul deflaționist conduc inevitabil la o restrîngere a dimensiunilor statului, acesta fiind motivul principal al fricii de deflație. Istoricii de la BNR - pentru că așa se numesc cei care studiază trecutul, fie el și recent (statistica) - vor realiza probabil la un moment dat ceea ce se întîmplă în economie și vor fi locomotiva factorului politic care va miza pe o scădere a fiscalității. Sper. Dar pînă atunci vor mai trece cîțiva ani buni.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu