Comportamentul uman este dificil de prevăzut (este predictibil intr-o foarte mica masura), ca atare nu poate fi modelat matematic. In modelarea economica este necesara dezvoltarea unei componente care sa contina modele de prognoza economica, bazata pe comportamentul uman.
In procesul decizional, orice participant pe o piata reglementata, utilizeaza atat rationamente economice (mai ales in perioade de crestere), cat si rationamente dominate de subiectivism, aproape ilogice dpdv economic, in perioade de criza.
Psihologia a inceput sa fie utilizata si in domeniul economic, in diferite contexte de afaceri, cum ar fi pietele de munca, deciziile de investitii, de conducere si de raportare. Problema principala care trebuie rezolvata este determinarea intensitatii instabilitatii economice cauzata de perceptii, mai degraba decat de fundamentele reale economice.
In momentul in care functionarea unei piete deviaza de la linia pe care a urmat-o in trecutul apropiat – stiut fiind faptul ca oamenii sunt influentati in deciziile lor in mare masura de evenimentele recente – abaterile de la logica economica se manifesta nu numai in functionarea pietei, ci si in deciziile participantilor. Aceste distorsiuni de decizie inlocuiesc logica economica normala.
In rationamentul de luare a deciziei de investitie, oamenii tind sa incerce sa prevada ce se va intampla in piata prin prisma informatiilor pe care le detin, informatii acumulate in trecut. Insa aici apare problema informatiilor redundante(1). Cineva in media furnizeaza informatia X, tu o preiei si o spui si prietenilor tai, eu o public pe internet, si tot asa, informatia resprectiva se repeta, iar discutiile se inmultesc. Este clar ca aceasta informatie va influenta si decizia din piata. Ceea ce trebuie inteles este faptul ca aceasta informatie este o bucatica mica din totalul de informatie de care am nevoie pentru a decide, iar tendinta de a o generaliza ca o trasatura esentiala a pietei si de a-i supraestima impactul, este nociva.
Cu siguranta, recesiunea a crescut gradul de volatilitate al pietei in ultima periaoda, iar acest lucru a crescut substantial si distorsiunile de decizie. Considerand presa ca factor relevant, tot ce se vorbeste despre criza, o data auzit si inmagazinat, va influenta apoi oamenii in decizia lor si va crea astfel comportamente. O veste negativa repetata in mod constant pe diferite canale de comunicare si pe care toata lumea o discuta si o repeta formeaza o cutie de rezonanţă(2). Impactul in economie este cu atat mai mare cu cat oamenii au tendinta de a generaliza aceasta informatie.
Un exemplu cronologic:
a. nu exista nici o problema cu locurile de munca, job-ul tau nu este amenintat (realitatea);
b. dar exista intr-adevar probleme pe piata bursiera – stirea negativa, repetata, si care formeaza cutia de rezonanta;
c. tu nu ai jucat in viata ta la bursa, deci nu ai ce sa pierzi (realitatea);
d. rezultatul: distorsiunea de decizie – tu vei cheltui mai putin si vei incepe sa economisesti (comportament irational);
e. vanzarile firmelor scad, profitul la fel, si incep sa apara probleme reale de somaj (modificarea realitatii).
Astfel, o informatie redundanta creaza distorsiuni de decizie, apoi comportament, si in final, anomalii economice. Acest tip de comportamente irationale sunt dificil de prevazut si modelat deoarece manifestarea lor depinde de fiecare situatie in parte.
_______________
(1) redundanţă = surplus de informatie transmis fata de strictul necesar; abundenta inutila de expresii, de cuvinte sau de imagini in formularea unei idei (conform DEX).
(2) despre cutiile de rezonanaţă, V Volkoff spune ca “mijloacele de informare sunt predispuse la dezinformare prin insasi functia lor, care consta in a vinde o informatie susceptibila de a seduce, de a interesa, de a şoca, de a speria in mod agreabil inainte de a linisti, pe scurt, informatia cea mai placută posibil.”
In procesul decizional, orice participant pe o piata reglementata, utilizeaza atat rationamente economice (mai ales in perioade de crestere), cat si rationamente dominate de subiectivism, aproape ilogice dpdv economic, in perioade de criza.
Psihologia a inceput sa fie utilizata si in domeniul economic, in diferite contexte de afaceri, cum ar fi pietele de munca, deciziile de investitii, de conducere si de raportare. Problema principala care trebuie rezolvata este determinarea intensitatii instabilitatii economice cauzata de perceptii, mai degraba decat de fundamentele reale economice.
In momentul in care functionarea unei piete deviaza de la linia pe care a urmat-o in trecutul apropiat – stiut fiind faptul ca oamenii sunt influentati in deciziile lor in mare masura de evenimentele recente – abaterile de la logica economica se manifesta nu numai in functionarea pietei, ci si in deciziile participantilor. Aceste distorsiuni de decizie inlocuiesc logica economica normala.
In rationamentul de luare a deciziei de investitie, oamenii tind sa incerce sa prevada ce se va intampla in piata prin prisma informatiilor pe care le detin, informatii acumulate in trecut. Insa aici apare problema informatiilor redundante(1). Cineva in media furnizeaza informatia X, tu o preiei si o spui si prietenilor tai, eu o public pe internet, si tot asa, informatia resprectiva se repeta, iar discutiile se inmultesc. Este clar ca aceasta informatie va influenta si decizia din piata. Ceea ce trebuie inteles este faptul ca aceasta informatie este o bucatica mica din totalul de informatie de care am nevoie pentru a decide, iar tendinta de a o generaliza ca o trasatura esentiala a pietei si de a-i supraestima impactul, este nociva.
Cu siguranta, recesiunea a crescut gradul de volatilitate al pietei in ultima periaoda, iar acest lucru a crescut substantial si distorsiunile de decizie. Considerand presa ca factor relevant, tot ce se vorbeste despre criza, o data auzit si inmagazinat, va influenta apoi oamenii in decizia lor si va crea astfel comportamente. O veste negativa repetata in mod constant pe diferite canale de comunicare si pe care toata lumea o discuta si o repeta formeaza o cutie de rezonanţă(2). Impactul in economie este cu atat mai mare cu cat oamenii au tendinta de a generaliza aceasta informatie.
Un exemplu cronologic:
a. nu exista nici o problema cu locurile de munca, job-ul tau nu este amenintat (realitatea);
b. dar exista intr-adevar probleme pe piata bursiera – stirea negativa, repetata, si care formeaza cutia de rezonanta;
c. tu nu ai jucat in viata ta la bursa, deci nu ai ce sa pierzi (realitatea);
d. rezultatul: distorsiunea de decizie – tu vei cheltui mai putin si vei incepe sa economisesti (comportament irational);
e. vanzarile firmelor scad, profitul la fel, si incep sa apara probleme reale de somaj (modificarea realitatii).
Astfel, o informatie redundanta creaza distorsiuni de decizie, apoi comportament, si in final, anomalii economice. Acest tip de comportamente irationale sunt dificil de prevazut si modelat deoarece manifestarea lor depinde de fiecare situatie in parte.
_______________
(1) redundanţă = surplus de informatie transmis fata de strictul necesar; abundenta inutila de expresii, de cuvinte sau de imagini in formularea unei idei (conform DEX).
(2) despre cutiile de rezonanaţă, V Volkoff spune ca “mijloacele de informare sunt predispuse la dezinformare prin insasi functia lor, care consta in a vinde o informatie susceptibila de a seduce, de a interesa, de a şoca, de a speria in mod agreabil inainte de a linisti, pe scurt, informatia cea mai placută posibil.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu