Sistemul socio-economic in care traim are o serie de interdependente intre cele doua domenii, mai mult sau mai putin cunoscute, dintre care cenzura este cel mai important si cel mai ignorat.
Incepand din perioada in care corespondenta metal pretios – valoare moneda a fost complet inlaturata si considerata ca un produs al feudalismului, si implicit al trecutului, nevoia unei reglementari cat mai bune a pietei monetare a devenit din ce in ce mai acuta. Altfel spus, cu cat fundamentul real al valorii a trecut de la obiectiv (aur) la subiectiv (incredere), cu atat a fost ingradit perimetrul de actiune al masurilor strict economice care sa reglementeze piata, si a aparut si s-a dezvoltat o adevarata retea de culegere si analiza a perceptiilor asupra valorii. Analiza trecea de la prelucrarea stricata a informatiilor economice la o combinare a acestora cu date sociologice.
Trecerea de la obiectiv la subiectiv, de la aur la incredere, a fost una de natura pur informationala, bancnotele emise continuand sa aiba aceleasi caracteristici fizice iar impactul psihologic al acestei schimbari fiind mult diminuat. Cu timpul, administrarea acestui nou sistem economic fara cenzura informationala era imposibila.
Gradul de incredere a devenit un indicator esential, care poate sa influenteze decisiv piata intr-un sens sau altul. Ca rezultat imediat tehnicile sociologice utilizate in intoxicare, propaganda, sau dezinformare si-au gasit aplicabilitatea in economic, avand pentru prima data ca scop direct profitul si nu obtinearea de avantaje politice.
O data cu scurgerea timpului s-a creat un cadru legislativ care, in conditiile unui nivel minim al increderii intre participantii pe piata, a reusit cu succes sa mentina calmul si sa faca functional noul sistem economic bazat pe perceptii. Ca noutati privind incalcarea acestor reglementari (care au un caracter dominant sociologic si aparent economic) au aparut fapte ilicite noi: manipularea pietei de capital, publicarea in media a zvonisticii negative la adresa unor banci, … , precum si masurile coercitive aferente. Cu alte cuvinte, toate faptele menite sa aduca atingere gradului de incredere si diminuarii acestuia sunt purtatoare de sanctiuni.
Intr-un asemenea cadru propice a fost imposibila impiedicarea dezvoltarii si tranzactionarii celor mai sofisticate derivate financiare sau produse bancare. De fapt surplusul masiv de incredere a dus la imprumutarea, cumpararea si/ sau revinderea nimicului, toate aceste operatiuni generand profituri sau indatorari imense. Acest sir al tranzactiilor era previzibil ca va ajunge la capat la un moment dat, capat care il denumim acum generic criza financiara mondiala. Aceasta criza este vazuta de multimi ca o fatalitate, ca un fenomen aparut din senin in economie si care ne afecteaza pe toti; dar perceptia este total eronata, iar pentru a gasi cele mai bune masuri este necesara o analiza care sa disocieze factorii acestei fatalitati.
In prezent asistam la declaratii oficiale ale diverselor institutii care, pe langa continutul strict informational, au rolul de a mentine in parametri cat de cat apropiati de normal a gradului de incredere. Dovada in acest sens sta si faptul ca presa oficiala, pe langa explicatiile de rigoare, nu a reusit si nu reuseste sa faca prognoze care sa se si confirme intr-un viitor imediat.
Un alt scop nedeclarat al dirijarii perceptiilor poate fi considerata si crearea unor oportunitati fictive care sa consituie mobilul deciziei noilor potentiali beneficiari, amploarea luata de o asemnea actiune putand orienta si trendul vremii. Ma refer aici la mediul prielnic de dezvoltare al actiunilor speculative de orice natura, mediu altoit de altfel pe o baza subiectiva.
Plecand de la premisa de continuitate a sistemului actual, masurile de salvare ar trebui sa fie orientate spre inlaturarea panicii, care sa duca mai departe la dezgetarea pietelor.
Dimpotriva, semnalele oficiale creioneaza ideea conceperii unui nou sistem, a unei noi ordini mondiale. Bilanturile arata ca profiturile si datoriile s-au polarizat, iar operatiunile care se vor desfasura vor trebui guvernate de alte reguli, pe alte baze; ca atare jocul a luat sfarsit. Acesta a fost motivul pentru care in titlu am apreciat cenzura informationala ca apartinand trecutului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu