Pagini

marți, 27 august 2013

Siria

Fie ca este vorba de o pozitie geostrategica, fie ca este vorba de resurse, actorii implicati in conflictul de interese din Siria joaca dupa scenariul brevetat in conflicte mai vechi (Iraq, Afganistan, … ).
Si anume este vorba despre cel mai original posibil conflict de interese manifestat, negociat si apoi rezolvat la nivel aparent politic. Asa cum am demonstrat aici, politicul niciodata nu poate lua decizii majore in favoarea majoritatii electorilor. Resursele din Siria sint negociate de diverse cercuri de afaceri care au ca exponenti politicieni din diverse tari (SUA, Israel, Rusia, China). Negocierea este menirea reala a intilnirilor politice in cercurile deja consacrate (G8, NATO, …). In prezent aceste negocieri par a fi incheiate, iar un conflict pare a fi iminent.

Interesant este ambalajul mediatic in care este imbracat acest produs – negociere care îi face pe electorii din mai multe tari destul de influente dpdv economic sa accepte ca toata solutionarea afacerii sa fie suportata din banii lor, iar profiturile sa fie private. Acest ambalaj destul de mediatizat se adreseaza mai mult afectivitatii umane decit ratiunii. Acest tip de persuasiune isi produce efectele atit timp cit acele imagini care sugereaza acceptul unor false realitati sint mereu in mintea celor manipulati. Prin urmare inmultirea imaginilor (statice sau dinamice) despre 'atrocitatile' din zona de conflict indica in mod sigur pregatirea unei interventii prin forta. Aceste imagini vor fi mentinute in media pina la finalizarea conflictului, dupa care vor disparea brusc, iar opinia publica va uita cu aceeasi viteza ceea ce s-a intimplat pentru ca atentia poate fi captata si de alte subiecte.

Marketarea unor virtuale atrocitati in vederea vinderii unui produs (interventia militara) face din aceasta activitate una foarte profitabila pentru agentiile de PR implicate. Ceea ce se intimpla pe teren conteaza doar in masura in care anumite informatii ar putea scăpa de sub controlul acestor agentii si ar putea fi eliberate necontrolat in mediul international. Din acest punct de vedere (Egiptul a fost un exemplu), inainte de inceperea evenimentelor se iau masuri de securitate suplimentare de suprimare a cailor de comunicatii la care ar putea apela o persoana situata in viitorul teatru de razboi.

Fiecare actiune de mai sus presupune tehnica militara si costuri substantiale. Incepind de la comunicatele de presa, reportajele 'facute' pe teren, si pina la armamanetul utilizat, totul inseamna costuri. Costuri suportate din bani publici, bineinteles cu acordul tacit al proprietarilor.

Pe scurt, cam aceasta este logica comerciala a oricarui conflict militar. Ca exercitiu teoretic, să nu crezi ca marii domnitori români puteau sa-si plateasca soldatii si armele acestora doar cu sentimente patriotice si alte asemenea prostii. Nu. Banii veneau de la cei interesati in acapararea sau securitizarea prin forta a unor pozitii avantajoase pentru afacerile lor. Daca vei incerca sa privesti istoria din aceasta perspectiva vei ajunge la adevar mult mai repede decit studiind materialele clasice.

3 comentarii:

  1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Am inteles. Dar care este ideea pe care te-ai lupta chiar tu, cu pretul vietii tale, ca sa imbunatatesti viata oamenior?
    E suficient sa ne uitam la fiecare "Intalnire politica" sau la fiecare "Sarbatoare" sa vedem mutimea de mancatori-de-bani ascunsi in spatele organizarii, pazei, infrastructurii ca sa nu ne mai suparam pe organizarea actuala si sa alegem sa ne implicam sau nu in aceasta farsa pe care ne-o prezinta "media".
    Ce planuri ai in mod concret cu viata celor din jurul tau? Te implici intr-o idee, directie proprie sau doar comentam pentru claritate?
    Recomand "Statul internet" al lui Daniel-Philippe de Sudres oamenilor inteligenti si cu imaginatie care aleg sa traiasca viata social-politica.

    alx

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. "Dar care este ideea pe care te-ai lupta chiar tu, cu pretul vietii tale, ca sa imbunatatesti viata oamenior?"

      Scopul meu in viata nu e sa imbunatatesc viata oamenilor, ci pe a mea. Nu sînt atît de iedalist încît să cred ca o idee e mult mai valoroasa decit viata mea (cel mai bun exemplu aici cred ca sînt sinucigasii religiosi). Nu sînt nici socialist/ colectivist/ utopic.

      "Ce planuri ai in mod concret cu viata celor din jurul tau? "

      Absolut nici unul. Viata celor din jurul meu nu-mi apartine.

      Ștergere