Pentru a înţelege mai bine cum stau lucrurile în lumea în care trăim, vă recomand să citiţi o lucrare interesantă (scrisă de Hans Hermann Hoppe). Probabil că după aceea veţi înţelege mai bine ce s-a întâmplat în realitate cu proprietatea publică, dominantă în comunism. O mostră aveţi aici, iar alta aici.
De altfel, lipsa reprezentării intereselor naţionale de către clasa politică face din economia românească un teren fertil pentru tot felul de afaceri şi experimente. În acest context nu trebuie să ne mire faptul că în curând Casa Poporului poate deveni mall, sau că în parlament se vor face cursuri pentru utilizarea flăcării violet.
Trecând cu vederea peste aceste 'chestii' (mortul de la groapă nu se mai întoarce), remarc în ultima perioadă tot mai multe ştiri privind o nouă creştere a fiscalităţii. Nu mă refer aici la desfiinţarea microîntreprinderilor sau la o aberaţie de genul taxei pe fast-food, ci la aplicarea CAS-ului la dividende. Singura logică care o găsesc este aceea că era imposibil de catalogat toate afacerile care mai mişcă în ţara asta, cărora trebuia să li se aplice un impozit forfetar; taxând dividendele, e clar că toţi aceia care nu au închis şi obţin profit trebuie să plătească. Aceeaşi Mărie, cu alta pălărie.
O altă fanotmă care bântuie media este aceea a economiei subterane, nefiscalizată, pe care mai marii noştrii s-au gândit să o taxeze. De fapt totul este numai un joc de imagine, care să calmeze spiritele şi să le facă să accepte o fiscalitate mai mare.
Cauzele? Parţial neştiinţă, parţial datorii mari de plătit din banii publici, după alegeri.
Opinia mea este că statul nu poate supravieţui fără un sector privat sănătos, pe care să-l căpuşeze şi care să-i ofere taxe şi impozite care să-i permită tot felul de 'achiziţii'. Dar asta e valabil doar în pseudo-capitalismul în care am trăit până acum, şi perfect inutil într-un sistem aşa zis 'social democrat' (socialist, comunist).
Cauzele? Parţial neştiinţă, parţial datorii mari de plătit din banii publici, după alegeri.
Rezultatele? Un mediu privat din ce în ce mai anemic, ameninţat pe zi ce trece de perspectiva dispariţiei.
Opinia mea este că statul nu poate supravieţui fără un sector privat sănătos, pe care să-l căpuşeze şi care să-i ofere taxe şi impozite care să-i permită tot felul de 'achiziţii'. Dar asta e valabil doar în pseudo-capitalismul în care am trăit până acum, şi perfect inutil într-un sistem aşa zis 'social democrat' (socialist, comunist).
Cu alte cuvine ca sa ai birocratie "stufoasa", armata, politie, jandarmerie, sanatate si invatamant de calitate, servicii secrete ominprezente, pensionari si alti asistati social, trebuie sa ca economia sa "dudie", sa produca pentru piata interna si externa.
RăspundețiȘtergereFara agricultura, turism si fara industrie, de unde sa iasa taxe si impozite pentru aparatul de stat.
"Gaina cu oua de aur", a fost vanduta capitalului extern, care a jumulit-o si a subnutrit-o.
Liviu Voinea a avut o abordare decenta in campania electorala, subliniind proportiile economiei gri-negricioase din zona marilor rechini (nu a maruntilor de-aiurea).
RăspundețiȘtergereCum-necum Jeoana cel vorbitor de pomana a fost asociat cu programul de albire a economiei in ceata, iar Basescu s-a trezit instantaneu sprijinit de micii si marii precupeti doritori de "cota unica"... "libertate economica totala", etc.
Cum era de asteptat, smenari portocalii s-au gandit sa treaca la fapte preluand conceptul d-lui Voinea, dar aplicandu-l exact invers. :)
Un exemplu de sprijinire a sectorului privat http://tinyurl.com/yfo8ztz
RăspundețiȘtergereparca la romani le place unde sunt: la coada
RăspundețiȘtergere