Suntem îndemnaţi să selectăm deşeurile pe categorii, există chiar containere speciale pentru colectare, în camerele de hotel sunt o mulţime de bucăţi de hârtie cu mesaje 'verzi' aşezate la vedere, avem acces la o mulţime de site-uri de ecologie, şi totuşi nu ne schimbăm comportamentul.
Pe lîngă toate aceste realităţi mai asistăm şi la o mulţime de campanii de mediatizare, pe diverse canale de comunicare, care transmit mesaje de protejare a mediului şi reciclare a materialelor, desigur plătite tot de contribuabili.
Am identificat două faze ale propagandei ecologiste, al cărei scop final este acela de mărire a fiscalităţii. Voi justifica această concluzie.
Prima fază este aceea a mediatizării intense a 'încălzirii globale' şi a altor sperietori pentru a sensibiliza opinia publică şi a-i crea impresia că avem într-adevăr o problemă. După ce opinia publică se va obişnui cu ideea şi va considera chestiunea posibilei schimbări a climei o problemă, intrăm în faza a doua, în care căutăm soluţii. Iar pentru a le pune în aplicare este nevoie bineînţeles de bani, deci trebuie inventată o nouă taxă. (Discuţiile sunt destul de avansate în privinţa funcţionării şi a planului de implementare a noului sistem de taxare.)
Tema 'încălzirii globale' a fost destul de inspirat aleasă deoarece se adresează întregii lumi, orice altă temă ecologică având implicaţii locale. Cutiile de rezonanţă sunt întâlnirile care au loc la nivel internaţional, la care fac prezenţa personaje publice pentru a transfera puţină credibilitate şi seriozitate ideilor vehiculate.
Etichetez mediatizarea ca fiind propagandă cu scop precis pentru că totul putea fi făcut fără gălăgie mediatică şi mult mai simplu. Cum?
Sunt îndemnat să selectez deşeurile reciclabile pe care le produc, iar dacă o fac primesc o reducere la factura de salubritate pentru că am devenit un mic furnizor de materiale reciclabile. Asemenea motivaţie pot să primesc şi din partea hotelierului în cazul în care stau două zile şi nu doresc schimbarea aşternuturilor sau a prosoapelor, de pildă. Reciclând diferite materiale, costurile de producţie ale materiei prime scad, iar emisiile de elemente poluante se diminuează.
În orice ipostază, dacă am un comportament cât mai 'verde' trebuie să fiu recompensat oarecum faţă de cel care plăteşte aceeaşi bani, dar beneficiază de tot confortul sau timpul său (pierdut cu separarea deşeurilor).
PS: mai mult ca sigur că după ce vom fi impozitaţi 'împotriva încălzirii globale', nu vom vedea nici după ani buni circulând pe străzi maşini electrice, termocentrale închise, Bucureştiul cu staţie de epurare a apelor uzate, şi multe altele care ţin de domeniul SF-ului.
Pe lîngă toate aceste realităţi mai asistăm şi la o mulţime de campanii de mediatizare, pe diverse canale de comunicare, care transmit mesaje de protejare a mediului şi reciclare a materialelor, desigur plătite tot de contribuabili.
Am identificat două faze ale propagandei ecologiste, al cărei scop final este acela de mărire a fiscalităţii. Voi justifica această concluzie.
Prima fază este aceea a mediatizării intense a 'încălzirii globale' şi a altor sperietori pentru a sensibiliza opinia publică şi a-i crea impresia că avem într-adevăr o problemă. După ce opinia publică se va obişnui cu ideea şi va considera chestiunea posibilei schimbări a climei o problemă, intrăm în faza a doua, în care căutăm soluţii. Iar pentru a le pune în aplicare este nevoie bineînţeles de bani, deci trebuie inventată o nouă taxă. (Discuţiile sunt destul de avansate în privinţa funcţionării şi a planului de implementare a noului sistem de taxare.)
Tema 'încălzirii globale' a fost destul de inspirat aleasă deoarece se adresează întregii lumi, orice altă temă ecologică având implicaţii locale. Cutiile de rezonanţă sunt întâlnirile care au loc la nivel internaţional, la care fac prezenţa personaje publice pentru a transfera puţină credibilitate şi seriozitate ideilor vehiculate.
Etichetez mediatizarea ca fiind propagandă cu scop precis pentru că totul putea fi făcut fără gălăgie mediatică şi mult mai simplu. Cum?
Sunt îndemnat să selectez deşeurile reciclabile pe care le produc, iar dacă o fac primesc o reducere la factura de salubritate pentru că am devenit un mic furnizor de materiale reciclabile. Asemenea motivaţie pot să primesc şi din partea hotelierului în cazul în care stau două zile şi nu doresc schimbarea aşternuturilor sau a prosoapelor, de pildă. Reciclând diferite materiale, costurile de producţie ale materiei prime scad, iar emisiile de elemente poluante se diminuează.
În orice ipostază, dacă am un comportament cât mai 'verde' trebuie să fiu recompensat oarecum faţă de cel care plăteşte aceeaşi bani, dar beneficiază de tot confortul sau timpul său (pierdut cu separarea deşeurilor).
PS: mai mult ca sigur că după ce vom fi impozitaţi 'împotriva încălzirii globale', nu vom vedea nici după ani buni circulând pe străzi maşini electrice, termocentrale închise, Bucureştiul cu staţie de epurare a apelor uzate, şi multe altele care ţin de domeniul SF-ului.
In mod clar exista un impact asupra mediului cauzat de activitatea economica, dar cred ca lucrurile sunt inflamate in mod deliberat de propaganda.
RăspundețiȘtergereInginerii sociali si-au dat seama ca pot stapani masele prin mai multe mijloace: frica, manipulare, amenintare. Pericolul climatic, amenintarea virusilor, permanenta poveste cu teroristii, dusmanii de peste tot nu fac decat sa tina prostimea in frau, sa o sperie si sa-i stabileasca culoarele de gandire
... si sa faca profituri faine, pana una alta.
RăspundețiȘtergere