miercuri, 1 aprilie 2009

Valoarea BANILOR

(Acest articol a fost publicat pe BloomBiz.ro, iar aici l-am reluat cu scopul de a intregi si completa in mintea cititorilor acetui blog imaginea a ceea ce azi numim criza economica.)

Asa cum analizam intr-un articol precedent, perceptia valorii este subiectiva si poate fi influentata intr-un sens sau altul de factori psihologici. O proiectie a acestei perceptii asupra mijloacelor de realizare a schimbului sau tranzactiilor intre oameni conduce la inzestrarea unor insemne, aparent fara nici o valoare intrinseca, cu diferite diviziuni ale valorii. Aceste insemne sunt banii actuali.

In acest context, reglementarea pietei monetare a capatat noi valente, trecand din domeniul strict economic in cel sociologic, totul devenind un adevarat joc. Dar nu numai reglementarea s-a adaptat, ci si mijloacele de castig rapid s-au perfectionat.

Sistemul socio-economic actual, dominat de interese nereprezentative la nivelul majoritatii populatiei, se remarca prin parghiile proprii de conducere a perceptiilor si, implicit, a maselor. Acestea sunt sentimente pur omenesti care pot fi speculate cu scopul atingerii unor target-uri de profit sau care pot fi actionate in sensul schimbarii comportamentului diferitilor participanti la/ in piata.

Posibilii actori ai pietei pot fi considerati toti membrii unei comunitati. Cadrul general este dat de faptul ca supraspecializarile praticate pe piata muncii reduc semnificativ posibilitatea ca o persoana sa poata sa-si formeze o viziune globala, cat mai sintetica, asupra modului in care functioneaza piata si a factorilor care influenteaza valoarea. In aceste conditii efectul de turma care nu lasa loc contradictiei naste acea opinie unica, validata de media, si acceptata fara discernamant ca apartinand spatiului axiomatic.

Lacomia specific omeneasca este una dintre bazele obtinerii de profit consistent. Orice rationament valid spune ca nu pot sa consum mai mult decat produc, iar traiul pe datorie are ca sfarsit o viata mai grea decat cea dinaintea indatorarii. Trendul vremii dominat de mentalitati formatate pe calapodul caritasului, dublat de mirosul fin al bancherilor care simt profiturile, a dus la ceea ce astazi denumim specula sau bula speculativa in toate sectoarele unde consumul pe credit a fost posibil. Cu cat este mai facila dobandirea pe termen scurt a unor foloase fara prea multa munca, cu atat ratiunea multimii paleste si lacomia se exacerbeaza.

Din punct de vedere economic, rational, nu pot sa consum peste nivelul capacitatii mele de a genera valoare adaugata prin munca sau prin combinarea altor factori de productie. Daca imi amanetez in prezent valoarea muncii mele care urmeaza sa o prestez in urmatorii ani pe un pret variabil (dobanda variabila) stabilit de creditor, atunci accept de buna voie o afacere nerentabila pentru mine.

Un alt sentiment uman, a carui abordare in privinta valorii este mai subtila, este teama. Stiut fiind faptul ca libera initiativa este esentiala in jocul pietei si este caracterizata intotdeanua de o doza de risc, teama are rolul stoparii, limitarii sau dirijarii liberei initiative. Acest fenomen se observa cel mai bine la persoanele cu o pregatire superioara, ca produsi directi ai unui sistem in care greseala se pedepseste iar aversiunea fata de risc este cultivata premeditat.

Exemple sunt multe: teama fata de posibila pierdere a jobului, sau de asumarea riscului de a trece de la simplu angajat la o mica afacere proprie, …; acest sentiment de teama duce in final la aprecierea asupra unei actiuni ca fiind inutila si se constituie in principala cauza a paraliziei liberei initiative.

Perceptiile fiind modelabile si influentabile, rezulta clar ca valoarea acordata banilor la un moment dat de subiectii unei comunitati este subiectiva. De aici definitiile din manualele de economie pot fi schimbate incepand cu notiunea de inflatie, care se poate traduce ca fiind fenomenul de scadere a increderii in moneda a populatiei unei tari. Notiunea de piata libera ar trebui ca aiba ca indicator principal gradul de dezinformare si cenzura practicata in media referitor la bunurile care se trazactioneaza. Si exemplele pot continua.

In general, mobilurile actiunii umane sunt dominate de sentimente, si pot fi manipulate. Un reper in aceasta mlastina a suprainformarii mai mult sau mai putin eronate poate fi si ideea conform careia doar eroarea pasioneaza, pe cand recile adevaruri nu entuziasmeaza.

In concluzie, criza actuala isi are radacinile in comportamentul uman ale carui laturi subiective au fost fructificate in scopul obtinerii de profit maxim, iar acum a venit nota de plata. Depinde de noi, de fiecare in parte, cum vom sti sa ne alcatuim rational consumul, iar aceasta necesitate o vedem aplicata in practica la cei care au consumat rational si au economisit in perioada precedenta, iar acum detin lichiditati si fac achizitii la preturi mai mici decat cele practicate speculativ pana acum.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu