vineri, 24 aprilie 2009

Valoarea BANILOR (II)

Din punct de vedere economic, valoarea acordata unei mărfi (bun, serviciu sau bani) este caracterizata de patru parametri: dorinta, utilitate, raritate si putere de cumparare.

Am inclus banii alaturi de bunuri si servicii deoarece difera fata de acestea doar prin faptul ca nu-si schimba substanta in timp si ajuta la divizarea valorii in scopul facilitarii schimbului. Ca atare concluziile rezultate din analiza valorii banilor pot fi extrapolate si asupra valorii bunurilor si serviciilor.

In prima parte am prezentat influentele asupra valorii din perspectiva primilor doi parametri ai valorii - dorinta si utilitatea - parametrii care pot fi manipulati psihologic, ducand astfel la modelarea perceptiilor asupra valorii. Asa cum am demonstrat, un rol important in acest joc il detine reglementarea pietei.

Raritatea - limitarea disponibilitatii, spatiale si temporale a unui bun/ serviciu - este conditionata in primul rand de productivitatea muncii. Cresterea productivitatii muncii are ca rezultat direct cresterea productiei concomitent cu scaderea costului unitar, ceea ce inseamna marfuri mai multe si mai ieftine, si in consecinta un nivel de trai mai ridicat.

Raritatea se refera obiectiv la prezenta reala a marfurilor in piata, si nu la manipularea dorintei prin calcularea eronata a cererii solvabile in raport cu oferta (aplicabila la orice tip de piata: imobiliara, monetara, bunurilor de larg consum, servicii, etc.). Altfel spus, din cererea solvabila fac parte numai cei care detin lichiditati sau au capacitatea de a produce valoare adaugata suficienta pentru a achizitiona acea marfa intr-un timp rezonabil. Selectia marfurilor tranzactionabile si tranzactionate, competitive sau nu, este facuta de piata. Deci pentru a face un schimb trebuie sa ofer marfa mea contra alteia, de care eu am nevoie; indatorarea trebuie abordata ca o afacere, rational, nu ca o solutie implicita.

Deci valoarea reala a banilor este determinata in mare parte de cauze psihologice, si intr-o mai mica masura de realitatea economica (prima concluzie). Un exemplu banal care imi vine in minte acum este legat de piata imobiliara: multi te indrumau in anii trecuti spre un credit cand aveai de ales intre chirie si ipoteca, argumentul esential fiind nu pretul platit pentru aceeasi folosinta, ci un virtual simt al proprietatii. Destul de comic in logica economica, care spune ca trebuie sa alegi sa platesti pretul mai mic pentru acelasi bun/ serviciu; dar destul de fundamentat intr-o optica manipulata grosolan.

Un alt aspect de care nu trebuie sa facem abstractie este cel politic, care are o influenta bine conturata asupra valorii banilor (a doua concluzie). Sunt de domeniul evidentei discrepantele: crestere economica record – servicii si infrastructura precare, secretizarea unor contracte de privatizare – lipsa concurentei in domeniu de activitate al firmei privatizate, marirea fiscalitatii – acordare de ajutoare de stat, monopol privat pe resurse – agentii de stat care monitorizeaza activitatea acelor firme, miscari sindicale – lideri de sindicat demnitari, crestere economica – imprumut extern pentru salarii si pensii. Din toate acestea rezulta clar ca in gestionarea statului sunt urmarite preponderent interese private, in planul doi fiind cele electorale, iar deciziile adoptate au incidenta directa asupra valorii banilor.

In lumea de azi cand utilizam monede discretionare flotante si asistam la o puternica implicare a bancilor in economie (prin sistemul de rezerve fractionar care le ofera avantajul de a emite moneda din ‘nimic’), un rol important care determina variatia valorii banilor il are Banca Nationala prin inflatarea monedei, prin deciziile de politica monetara si prin interventiile pe piata monetara (a treia concluzie).

In aceasta structura piramidala a concluziilor de mai sus, ratiunea economica isi gaseste partial aplicabilitate doar in schimbul care are loc intre doua persoane private. Spun partial deoarece cadrul concurential in care se desfasoara schimbul (piata) este, asa cum am vazut, destul de mult distorsionat.

Concluzie finala: Valoarea banilor este dictata de diverse interese (de naturi diferite) care isi gasesc anumite puncte comune si actioneaza prin mijloace politice si/ sau dezinformatoare asupra fundamentului imaterial al valorii, si anume increderea si nestiinta.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu