Armaghedonul
economic, căderea băncilor sau hiperinflația sînt cîteva frici care
domină sau încearcă să domine mințile cît mai multor oameni. Pentru
unii frica de necunoscut își pune amprenta asupra acținilor lor și
aduce profit celor care știu să speculeze aceste acțiuni induse de
teamă. Teama că inflația va crește – achiziția de metale prețioase,
imobiliare, teama că resursele neregenerabile sînt pe sfîrșite –
achiziția de panouri solare, microhidrocentrale, … , teama că
sistemul bancar se va prăbuși – agricultură pentru subzistență,
sînt doar cîteva exemple de acțiuni induse de teamă. De fapt, din
momentul în care acorzi credit unei idei privitoare la un viitor
sumbru începi încet încet să-ți modifici comportamentul în sensul
protejării tale de acel eveniment viitor și iei măsuri văzute de tine
prin prisma gîndirii induse de acestă teamă ca fiind 'salvatoare'.
Acest mecanism care începe cu inducerea unei frici se termină de cele
mai multe ori cu profituri consistente. Cel mai important aspect este
modul în care această frică este indusă.
Și aici sînt cîteva metode. În primul rînd se folosește extrapolarea liniară în
domeniul socio-economic. Prin compararea strictă a cîtorva elemente
economice din prezent cu cele din trecut (marea depresiune din anii
'30, exemplul crizelor prin care au trecut unele țări ca Japonia,
Argentina, perioada nazistă sau sovietică, crize monetare sau
financiare, … ), se obține un tablou destul de negativ și aparent
corect la prima vedere. Mai mult decît atît, va da impresia unei
adevărate analize economice care induce o anumită teamă. În
realitate, extrapolarea liniară în domeniul socio-economic duce de
cele mai multe ori la erori deoarece o analiză corectă în acest
domeniu ar trebui să țină cont și de alte aspecte, cum ar fi: factori
sociali, gradul de inovație existent, modul cum informația se propagă,
interconectarea socială și alte caracteristici legate de cibernetică.
Deci o analiză corectă necesită destul de mult efort și nu o vei avea
niciodată în mod gratuit.
În al
doilea rînd, se poate folosi o premisă care șochează și apoi sînt prezentate sugestii menite să acopere acele riscuri. Fie că se face o previziune pe
cursul valutar, se referă la prețul aurului sau la orice altceva,
afirmația va avea mai multă credibilitate dacă va fi publicată pe
anumite siteuri sau va fi susținută de cîteva
personaje cunoscute de opinia publică.
Desigur
că există și alte metode mult mai sofisticate de inducere a fricii, cu
aceeași finalitate: schimbarea comportamentului în direcția
aducătoare de profit. Poți preveni asemenea manipulari verificînd
cîteva criterii de validitate a informației primite (sursa și
potențialele ei interese, gratuitatea informației și probabilitatea
ca ea să fie doar un PR, modul cum este obținută concluzia),
analizînd acțiunile induse sau sugerate și conexiunile lor cu banii
tăi. Dacă acționezi bazîndu-te preponderent pe frică, niciodată nu
vei reuși să obții rezultatele scontate; în acest caz vei ieși de
cele mai multe ori mult mai bine dacă nu faci nimic. Partea pozitivă
a urmăririi mediatizarii diverselor firici și manipulări este că poți
avea un puls real și poți intui destul de bine acțiunea majorității,
a turmei, sau altfel spus a trendului.
Observați
că modul în care majoritatea vede viitorul îi determină
comportamentul și acțiunile în prevenirea/fructificarea unor
riscuri/oportunități. De aici lucrurile devin un pic mai complicate, și vorbim de ceea ce meta-cibernetica denumește prin conceptul de
reflexivitate. Voi mai scrie pe acest subiect cu altă ocazie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu