Cipru

Dacă v-a interesat subiectul, sînt sigur că zgomotul știrilor negative nu vă e străin. Voi încerca să surprind anumite aspecte mai încîlcite ale acestei situații.

În primul rînd vreau să elimin din start ipoteza conform căreia la baza deciziei de finanțare a băncilor din banii deponenților a stat necunoașterea și prostia decidenților. Din contră, eu cred că anumite interese financiare destul de puternice pentru a declanșa decizia politică la nivelul UE au influențat în mod categoric cursul evenimentelor. Se știe că unde sînt bani, apare politicul, și unde vorbim de politic, vorbim de interese financiare și geopolitice. În această ordine de idei, dupa vizita de 3 zile a președintelui american în Israel în urma căreia s-a ajuns la punctul comun conform căruia Iranul nu va fi capabil în următorul an de a fabrica armament nuclear, deci nu va fi cazul unei intervenții militare, a apărut acțiunea din Cipru. Unele speculații susțin că s-au taxat inclusiv bani aparținînd rușilor. Pe de altă parte este cunoscut sprijinul acordat de ruși Siriei. Situația este mai complicată decît pare pentru că adevăratele interese politice vor putea fi intuite abia după ce s-au produs anumite evenimente. Deranjul produs în Cipru ar putea fi un joc de glezne în această negociere non-verbală între părți sau rezultatul unor înțelegeri/ concesii clare. O demonstrație a falsității ipotezei de ne-știință a factorului politic o gasiți aici.

Mai mult decît atît, orice acțiune pusă în scenă rapid ia prin surprindere masele și de obicei e însoțită de o strategie clară de propagandă. Desigur că elementul surpriză nu lipsește în comportamentul maselor și este studiat atent. Acest fapt mă face să cred că în următoarele cîteva luni nu vom mai vedea ceva asemănător pus în practică, iar această perioadă va fi folosită pentru studiu sociologic. Să nu uităm că urmează alegeri în Germania, iar datoria imensă a Franței a început să fie vînturată prin media.

Un alt scenariu mai puțin plauzibil este acela în care, începînd cu țările cele mai mici, rînd pe rînd economiile zonei euro vor trece prin diverse perioade de acutizare a 'crizei' cu scopul precis de a facilita acceptarea unei mai mari centralizări și de a suda mai bine această uniune. După un 'dezastru' existent, promisiunea de mai bine poate fi acceptată mai ușor în schimbul acestei centralizări. Ce n-ar face un cipriot ca să-și poată recupera acum toți banii? Cred că ar vota inclusiv o cedare a politicii fiscale către UE.

Scenariul căruia îi acord acum o probabilitate aproape de zero este că lucrurile au scăpat de sub control iar ceea ce se întimplă este haotic. În acest scenariu ar urma modificări geopolitice prin forță. În acest caz este bine sa aveți lichidități (pentru a putea să vă relocați rapid oriunde în lumea asta) și cunoștințele necesare unei asemenea mutări. Imobiliarele, metalele prețioase, și alte bunuri nu vă sînt de prea mare ajutor în asemenea momente. Repet, acest scenariu are o probabilitate de producere aproape egală cu zero.

În al doilea rînd, ceea ce s-a întîmplat în Cipru poate fi studiat din mai multe unghiuri.

Dpdv juridic se naște un precedent periculos în interiorul zonei euro care ar putea fi aplicat și în alte cazuri; totul depinde de interese. Interpretarea mea o găsiti aici. În nici un caz nu cred că va fi vorba și de alte măsuri mai drastice deoarece ar afecta credibilitatea sistemului bancar, iar o neîncredere generalizată ar putea să paralizeze economia mondială. Gîndiți-vă numai la faptul că infrastructura bancară servește foarte eficient la transferurile de capitaluri și timpul în relațiile comerciale este foarte important.

Directiva europeană despre care s-a zvonit că va legifera salvarea băncilor cu banii deponenților nu cred că va apărea foarte curînd. Probabil opoziția Marii Britanii va bloca această directivă. În plus, se știe faptul că orice directivă trebuie transpusă de fiecare stat membru în legislația națională, proces care este extrem de greoi.

Dpdv sociologic tema este interesantă. Cei care au trăit un precedend asemănător în care și-au pierdut banii în diverse banci locale care și-au inchis porțile sînt cei care își vor retrage primii banii de la bănci. Mă refer aici la cei mulți care dețin sume relativ mici. Frica lor va fi calmată relativ repede în următoarele luni pentru că este foarte probabil ca apele să se liniștească; ceva asemănător anului 2008 cînd foarte mult cash a părăsit băncile, dar a revenit ulterior. Pentru această categorie de oameni veștile mai puțin bune privind indicatorii economici nu prea contează, la fel cum nu prea contează nici variațiile pe piața valutară internațională.

Dpdv economic, economia Ciprului va fi afectată negativ, mai ales că în curînd va începe un nou sezon turistic. Deja restricțiile aplicate capitalului s-au asociat cu un blocaj comercial și cu întîrzieri/ pierderi. Partea pozitivă este că apar foarte multe scenarii negative care au menirea de a induce frica, frică care va da un impuls mișcării capitalurilor fie spre zona de investiții, fie spre alte alternative. De obicei aceste mișcări sînt generatoare de profit pentru cei care le speculează.

Un aspect care trebuie menționat aici este că bursa americană se află la maxime istorice, corecțiile probabile care vor urma putînd să amplifice aceste mișcări.

Dpdv moral, decizia luată de stat prin reprezentanții săi de a obliga băncile comerciale (care reprezintă doar relația cu publicul în afacerea etatistă de administrare a monopolului emiterii de monedă) să utilizeze banii pe care îi dețin în custodie pentru a acoperi pierderile rezultate din propriile decizii este la fel de morală ca și decizia impunerii unui impozit sau altul.

În concluzie, fiecare trebuie să decidă atît în privința administrării lichidităților proprii, cît și căror premise le acordă credit în deciziile pe care le ia.