Unii probabil au experimentat pe buzunarul propriu, altii au învățat din greșelile altora sau din cărti, cash-flow-ul ocupă un loc central în administrarea oricărei afaceri. Profitul este o mărime contabilă, dată de diferenta între angajamente – venituri și cheltuieli. Nimeni aici nu pomenește de onorarea acestor angajamente și de termenele stabilite pentru stingerea acestora. Prin urmare, situatia în care ai profit de milioane, dar de azi esti în insolvență și lichidare este foarte probabilă.
Cash-flow-ul contabilizează strict intrările și ieșirile de numerar. Degeaba ai de încasat peste o luna 1 mil euro dacă astazi nu ai cu ce să-ți plătești furnizorii, iar bancile nu sînt dispuse să-ți sconteze creanțele sau să-ți acorde un factoring.
În perioade de criză, situatia cash-flow-ului este foarte importantă datorită înmulțirii situațiilor de incapacitate de plată sau tratării cu rea-vointă a furnizorilor (așa-numitele țepe). Prudenta recomandă două abordări generale. Pentru cazuri particulare exista și alte solutii specifice.
În primul rînd, indiferent de obiectul de activitate, încearcă să integrezi în afacerea ta și partea de vinzare către consumatorul final, adică să ai controlul asupra lichidităților. Asta înseamnă să ai unul sau mai multe puncte de vînzare (reale sau virtuale). Această integrare o poți face mai lent (prin resurse proprii) sau prin asocieri cu cei care se ocupă în prezent de vînzarea produselor tale către consumatorul final. În functie de specificul activității și de nivelul la care ai ajuns, poți să te gîndești la un sistem de franciză sau să încerci să intri pe piețele din alte țări.
În al doilea rînd, pentru a minimiza riscul de neplată, pentru fiecare client care cumpără de la tine stabilește o limită de credit. De exemplu pentru clientul X limita va fi de Y lei; asta înseamnă că acesta poate primi produse în valoare maximă de Y lei, cu scadența convenită. Dacă ulterior mai solicită și alte produse, clientul va trebui să achite o parte din sumele facturate scăzînd astfel creditul acordat. Deci mai poate primi produse pînă la limita de credit stabilită. În acest fel o posibilă pierdere prin neplata mărfii cumpărate este mult redusă. Criteriile în functie de care se setează o astfel de limită depind de mai mulți factori, printre care: istoricul relației cu clientul respectiv, nevoile de lichiditate pentru firmă, zvonurile din piață, verificarea periodică a clientilor cu limite de credit mari în centrala incidențelor de plăți (CIP). Ideal ar fi ca atunci cînd lucrurile par a merge bine în piață să încerci să scazi această limită de credit. Variațiile acestei limite în perioadele bune îi vor obișnui pe clienți cu acest proces și nu vor deveni foarte furioși în perioadele mai puțin bune cînd li se va modifica această limită de credit. Cu cît mai mică, cu atît mai bine.
În economiile dezvoltate există și posibilitatea asigurării relației cu unii clienți, iar in caz de neplată la termen, clientul se va confrunta cu avocații asiguratorului în timp ce creanța ta va fi achitată de asigurator.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu