joi, 25 iunie 2009

Românii si simtul proprietatii

Modul in care o persoana se raporteaza la ceea ce este al ei depinde cu siguranta de gradul de educatie. Extrapoland la nivelul intregii comunitati, elemente ale perceptiei drepturilor de proprietate sunt prezente in mobilurile deciziei si actiuni economice.

Rationamentul pleacă de la uimirea provocata de urmarile in economia romaneasca a masurilor anti-criza adoptate de factorul politic. Dilema este: chiar suntem sortiţi unui nivel de trai scazut datorita lipsei unei gandiri economice coerente care sa-si poată găsi un sprijin real in cadrul legislativ?

De-a lungul istoriei, unele tari, provincii, natiuni au fost avantajate de pozitia geografica, de aliantele militare sau de acordurile comerciale. In tot acest timp, aceste comunitati si-au dezvoltat si partea de resurse umane; deci educatia a avut un rol important in dobandirea si distribuirea bunastarii Astfel, in proviciile germane se infiinteaza inca din secolul al XVII-lea universitatea ca forma de invatamant, iar in Tarile de Jos apare in aceeasi perioada bursa. O dezvoltare a comertului si implicit a economiei a fost aproape totdeauna precedata de o dezvoltare a educatiei.

Romania, teritoriu de conflict si margine de imperiu secole intregi, cu o instabilitate politica cronica, a cunoscut pentru o scurta perioada de timp efectele benefice ale unei abordari economice unitare in perioada lui Carol I; printre realizarile epocii: se construieste prima cale ferata, se infiinteaza Banca Nationala si emite moneda proprie, se realizeaza cat de cat o infrastructura.

Desele schimbari de regim politic au facut imposibila existenta unei viziuni economice pe termen lung, cu implicatiile aferente in social.

Fara sa mai luam in calcul atrofierea pana la disparitie a simtului proprietatii in perioada comunismului, avem un tablou intreg al societatii romanesti.

Constientizarea intr-o mai mica masura a drepturilor reale de proprietate si a posibilitatilor de manifestare a liberei initiative scade motivatia indivizilor pentru o mai buna reprezentare a intereselor lor la nivelul conducerii centrale a comunitatii. Putinta de disociere a factorului politic de atributiile clare fata de factorul social (care plateste anticipat pentru servicii iluzorii) isi are radacina in comportamentele anemice formate pe calapodul gandirii comuniste.

Deci educatia precede intr-o oarecare masura bunastarea, iar la nivel psihologic raportarea fata de proprietatea privata este esentiala in evolutia economica a unei comunitati.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu